vineri, 23 noiembrie 2007

lumea nu mai viseaza

Stres, prea mult stres. Toata lumea se grabeste. Stau cufundat pe un scaun, intr-o incapere din Casa Presei, cu o cana mare de ceai in fata si ma uit in jur. Ma intreb cam cat o sa dureze pana o sa incaruntesc de tot. Acum cativa ani numaram firele albe pe degetele de la o mana. S-au mai inmultit. Nu ma deranjeaza mai deloc, e asa, distractiv cateodata.
Prea multi oameni se agita, dar lucrurile functioneaza la fel indiferent ca se tipa sau se injura. Se poate si amandoua, dar asta tot nu rezolva nimic. Oamenii se isterizeaza, se supara iar eu fac parte, cateodata, dintre ei. Azi nu; de fapt vreau ca de azi sa fiu mai chill.
"n'are rost frate" sa te grabesti d-ampulea. Poti insista, poti ruga (nu tot timpul, ce-i drept), important e sa incerci sa faci asta. Cred ca ar iesi ceva. Iar dimineata, cand as veni spre munca, nu m-as mai gandi ca ar fi bine sa ma apuc de jucat la loto, m-as gandi la oameni si la o zi faina.

Si poate oboseala ar fi ca acum ceva timp: s-ar drege cu vin fiert si prieteni.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu