luni, 17 septembrie 2007

ziua 1. azi sunt sculptura (retro. sambata 15 septembrie)

Proiectul incepea la ora 16, dar ne-am intalnit mai devreme la cndb sa discutam detaliile ramase. 4 oameni, deci 6. Mineri si studenti, adica noi : Anda Climovici, Alex Cilibianu, Alexandra Pirici si Claudiu Cobilanschi + Dan Perjovschi si Mihai Mihalcea. Am studiat costumatia de miner si am stabilit locul in care vom "incremeni". Ne-am impartit in doua echipe: eu cu Anda si Alexandra cu Claudiu. Sa-i dam drumu.
Universitate, ora 16:00, la fantana: ceva presa, ceva oameni straini, ceva plimbareti. Au inceput Dan si Mihai, Mihai avand rolul de miner si apoi am preluat stafeta. Urma sa stam juma de ora si apoi ne schimbam cu cealalta echipa (doua runde). Asa ca hai la schimbat. Ideea de intimitate dispare, mai ales cand se baga peste tot cu camerele lor de filmat, dar sunt o sculptura si nu ma intereseaza.

Ce se vrea : amintirea evenimentelor din 13-15 iunie '90.

Ce vreau eu: vinovatii sa plateasca. Buna ziua domnule iliescu, ce mai faceti?

Ma schimb: casca, salopeta, curea, acumulator si lanterna. Sunt miner. e 16 si ceva, nu stiu sigur cat, pentru ca nu ma pot misca. Cam multi fotografi isi baga obiectivele in viata noastra dar n-avem cum sa ripostam si ramanem reci. Ma gandesc la nimic, incercand sa focalizez lucruri statice pentru a ramane sec. Timpul trece foarte greu, pentru ca amortesc repede. Doar buzele mi se misca, in timp ce vorbesc cu anda ca sa hotaram cand schimbam pozitiile. M-am obisnuit. Urmeaza pauza. Suntem inlocuiti de alexandra si claudiu.

Runda 2 (ora 17 si-un pic): un pic mai lejer, presa si-a luat zboru. Nu stiu ce mi-a venit in cap dar m-a bufnit rasu, iar anda m-a urmat. Cred ca a durat cam un minut. Un ras infundat dar totusi ras. A trecut pana cand Anda a avut parte de putin noroc de la porumbeii de deasupra :). Traiasca miscarea, ca atunci cand analizezi faptul ca stai nemiscat devine cam complicat.
Gata pe ziua de azi. Mergem la bere.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu